Tot ce vreți să știți

În cadrul unei consultații, medicul dentist va efectua o examinare completă a cavității orale și a țesuturilor adiacente, a dinților și a gingiilor, dar va realiza și un istoric medical complet, pentru a stabili un diagnostic dentar și un diagnostic general.

Este bine să vă știți și să îi comunicați medicului stomatolog, istoricul Dvs. medical, pentru a îi ușura munca și pentru a se putea evita anumite substanțe care v-ar putea dăuna.

Se vor efectua radiografii specifice medicinei dentare, care vin în ajutorul examenului clinic, pentru a se stabili un plan de tratament și o estimare a costului total al tratamentului.

Ideal este să ne prezentăm în cabinetul de medicină dentară, cel puțin de 2 ori pe an, la un control de rutină și măcar 1 dată pe an, la un detartraj și un periaj profesional. Nu trebuie să așteptăm să apară durerea pentru a ne prezenta la medicul dentist, pentru că atunci ședințele vor fi mai multe și costul tratamentelor va fi cu siguranță mai mare. Mai bine prevenim, decât să tratăm.

În momentul în care copilul are toți dințișorii de lapte erupți (20 de dinți, în total), în jurul vârstei de 2 ani și 6 luni, este bine să fie adus la un control de rutină, pentru a putea fi depistată timpuriu orice problemă și pentru a se putea familiariza de mic, cu cabinetul de medicină dentară. Igiena dentară la copii se instituie o dată cu apariția primului dințișor, și chiar dinainte, când se pot igieniza gingiile bebelușului cu un tifon umed.

Pentru periajul dinților de lapte se folosesc periuțe dentare specifice fiecărei categorii de vârstă, iar copilul este ajutat la început de părinte. Ulterior, pe parcurs ce crește și poate efectua periajul singur, acesta va fi doar supravegheat și verificat de către părinte.

În epoca modernă, tratamentele stomatologice nu mai sunt însoțite de durere, deoarece se lucrează sub anestezie pentru orice manoperă. Singura durere resimțită de către pacient este aceea de la locul de puncție, în momentul în care se realizează anestezia. Însă, chiar și pentru a evita acest lucru, se folosesc spray-uri și geluri speciale pentru a amorți gingia, la locul puncției.

Cariile dentare apar în urma unui cumul de factori. Principalul factor determinant este reprezentat de igiena dentară incorectă sau incompletă. Printre factorii favorizanți ai apariției cariei dentare se numără și: structura genetică a dintelui, anumite medicamente, o alimentație incorectă (bogată în zaharuri și băuturi carbogazoase), factori metabolici.

Pentru a putea preveni apariția leziunilor carioase este bine să vă prezentați la o consultație în cabinetul de medicină dentară, pentru ca medicul stomatolog să vă poată sfătui, la ce anume să acordați mai multă atenție, în funcție de particularitățile cazului Dvs.

O obturație sau o plombă, cum i se mai spune mai popular, este materialul care se introduce în dinte după îndepărtarea în prealabil a țesutului afectat de carie, pentru a îi reface anatomia, funcționalitatea și estetica.

Tratamentul endodontic sau tratamentul de canal, reprezintă o succesiune de proceduri terapeutice (mecanice și chimice), care au ca scop eliminarea țesutului infectat de la nivelul pulpei dentare sau de la nivelul parodonțiului periapical, pentru a dezinfecta tot spațiul endodontic. Prin acest tratament se urmărește salvarea dintelui și redarea funcționalității sale.

Obturația endodontică reprezintă materialul care se introduce la nivelul rădăcinii (-ilor) dintelui, în canalele radiculare, în locul pulpei dentare, după realizarea în prealabil a unui tratament endodontic riguros. Uzual , pentru obturația endodontică se utilizează un sigilant și gutapercă.

Izolarea cu digă reprezintă o metodă de izolare a dinților în momentul efectuării unei manopere stomatologice. Diga este o folie din latex, care se perforează în dreptul dintelui la care se lucrează și se menține pe dinte cu ajutorul unei cleme. Astfel, dintele este izolat de ceilalți dinți și de salivă, permițând medicului să lucreze pe un dinte uscat și necontaminat. Fiind extensibilă, diga acoperă toate părțile moi (obraji, limbă, buze), protejându-le, în timpul manoperelor dentare.

O coroniță reprezintă o lucrare protetică cu ajutorul căreia se reface funcționalitatea și estetica unui dinte distrus de un proces carios. Microprotezele pot fi realizate din mai multe materilale (compozit, ceramică) și pot fi semi-fizionomice (metalo-compozite/ceramice) sau total fizionomice (integral ceramică, ceramică pe zirconiu).

Puntea dentară este o lucrare protetică cu ajutorul căreia se înlocuiește un dinte lipsă, cu rolul de a reface funcționalitatea și estetica arcadei. Puntea dentară se ancorează pe dinți stâlpi - dinți limitrofi edentației (dintelui/dinților lipsă). Numărul dinților pe care se susține o lucrare diferă în funcție de numărul dinților lipsă, în funcție de niște reguli legate de presiune și rezistență, și în funcție de implantarea osoasă a dinților stâlpi.

Punțile dentare pot fi realizate din mai multe materilale (compozit, ceramică) și pot fi semi-fizionomice (metalo-compozite/ceramice) sau total fizionomice (integral ceramică, ceramică pe zirconiu).

Proteza este o lucrare protetică mobilă sau semimobilă și poate fi de totală sau parțială. Proteza parțială se susține de dinții limitanți ai unei edentații de mari dimensiuni (>3-4 dinți) prin crosete simple (proteze parțiale clasice), crosete speciale sau prin sisteme speciale (ex.: magneți, capse etc.) (proteze scheletizate), și pe mucoasă. Proteza totală se susține doar pe mucoasă.

Extracția dentară reprezintă procedeul chirurgical prin care , sub anestezie, se îndepărtează un dinte afectat, care provoacă și menține procese patologice locale, loco-regionale și generale care nu pot fi rezolvate prin terapii conservatoare. Decizia de a extrage un dinte, trebuie luată de către pacient, după o discuție cu medicul stomatolog cu privire la toate variantele existente de a salva dintele.

Dacă în urma acestei discuții, se ajunge la concluzia că dintele este irecuperabil, medicul dentist va prezenta pacientului toate soluțiile de protezare a edentației rezultate postextracțional ( ex.: punte dentară, proteză, implant dentar).

Implantul dentar are forma unui șurub. Acesta este realizat dintr-un material
rezistent și biocompatibil (titan), se inserează în osul alveolar și reprezintă rădăcina dintelui lipsă. Pe acesta se aplică bontul protetic și coroana dentară, redându-se astfel funcționalitatea și estetica cavității oro-dentare.

Aparatul ortodontic este o metodă prin care se pot poziționa dinții pe arcadă într-o poziție în care dinții să aibă rol funcțional maxim și rol fizionomic cel puțin acceptabil. Sunt mai multe variante de aparat ortodontic. Aparatul dentar mobil, se folosește cel mai frecvent la copii pentru mărirea arcadelor și poziționarea dinților; iar la adulți se folosește la terminarea tratamentului cu aparatul fix (contenție).

Aparatele dentare fixe folosesc niște plăcuțe (brackeți), care sunt cimentate pe dinți: în partea vestibulară a dinților, din față, sau pe partea linguală(aparat invizibil). Aparatele dentare fixe sunt compuse din : brackeții pot fi din metal sau din ceramică, inele dentare care se aplică pe molari și arcuri metalice. Bracketsii sunt legați între ei prin niște arcuri metalice, care sunt prinse de brackeți prin elastice colorate.

În cadrul clinicii noastre, pe lângă plata cash sau card, aveți posibilitatea de a plăti și în rate toate tratamentele efectuate, în funcție de posibilitățile financiare și de bugetul pe care doriți să îl alocați problemelor de ordin dentar.